Avortul; ˝pre-, post- natal˝ și cine mai știe… cum?!

Posted: 14 Februarie 2013 in Uncategorized

9Astăzi am auzit de unul (pretins creștin născut din nou), născut, crescut, căsătorit în biserică, care afirma, cu gura până la urechi, că dacă soția lui ar rămânea însărcinată și știind că va urma să nască un handicapat, l-ar avorta pe loc; fără mustrări de conștiință și fără a se gândi prea mult.

Îl cred, acesta este un mod de gândire la modă pentru unii, pur lumesc, diabolic, și, din păcate, și-a făcut cuib și în mentalitatea ˝creștinilor postmoderni, de rit încălzitori de scaune în biserici.˝ În seara aceasta, mi-a căzut în  mâini o revistă (creștină) pe care o citesc regulat. Interesant, încă din primele pagini mi s-a dat să citesc un articol pe tema avorturilor. Redau mai jos parte din fragmentul cu pricina. Subscriu în totalitate convingerilor autorului.

˝Copiii sunt uciși în zilele noastre fără pic de remușcări. Se împlinesc zece ani de când, în urma unui referendum, Elveția a votat o lege potrivit căreia copiii nenăscuți pot fi avortați. Lucrul acesta este acum permis oficial, fie în decursul primelor 12 săptămâni de după concepție, fie atunci când există recomandări din punct de vedere medical. Astfel, în ultimii ani, doar în Elveția, peste 100.000 de copii și-au pierdut viața încă din pântecele mamei lor. În alte țări, numărul acestora este și  mai ridicat, în funcție de mărimea populației. În același timp, autoritățile presupun că numărul exact al cazurilor neînregistrate este mult mai mare, aproximativ 40% din avorturi nefiind raportate. Ne-am obișnuit atât de mult cu practica avortului încât aceasta a ajuns să nu ne mai afecteze din punct de vedere spiritual.

Acum a apărut un nou termen – ˝avort postnatal˝. Eticianul în medicină Alberto Giubilini și filozoafa Francesca Minerva cer ca părinții să aibă dreptul de a practica infanticidul postnatal, deoarece nou-născuții pot fi comparați cu fetușii, astfel că nu au niciun drept moral la viață. Încă din anul 1985, doi australieni – filozoafa Helga Kuhse și bioeticianul Peter Singer – au revendicat dreptul părinților de a-și omorî după naștere copiii dacă aceștia prezintă dizabilități grave. Giubilini și Minerva merg însă acuma un pas mai departe și cer dreptul parental la infanticid postnatal indiferent de situație, în societățile care tolerează și avortul. Aceasta înseamnă că părinții și-ar putea ucide copiii chiar dacă aceștia ar fi complet sănătoși. Cei doi propun să nu se folosească termeni ˝părtinitori˝ ca ˝infanticid˝ sau ˝eutanasie prematură˝, ci să se vorbească despre ˝avorturi postnatale.˝ Un bebeluș, la fel ca un fetus, nu are, conform argumentării celor doi cercetători, ˝un statul moral ca persoană˝, lipsindu-i capacitatea ˝să justifice un drept moral la viață.˝

Propagarea unor astfel de teorii nu este nimic altceva decât un apel la crimă asupra copiilor lipsiți de apărare. Dacă și acest nou pas – uciderea permisă la scurt timp după naștere – va fi făcut, atunci am putea avea cazuri în care părinții nemulțumiți de sexul copilului lor nou-născut ar decide să îl omoare pe acesta.˝   Revista Strigătul de la miezul nopții – Februarie 2013

Desigur că autorul articolului continuă mai departe, aducând chiar și exemple concrete în acest context, eu mă opresc aici. Ridic din umeri și din sprâncene și mă întreb: ˝Oare mai sunt în lumea aceasta lucruri care pot fi considerate păcat?˝ Ne-am acomodat așa de mult cu termenii: homosexualitate, lesbianism, concubinaj, avorturi, et c, încât ni se par cât se poate de normali. Da, pentru creștinii nenăscuți din nou ai secolului 21, ˝cititori în stele˝ mai mult decât cititori în Biblie, plătitor de taxe către vreun cult și fideli încălzitori de scaune în biserici, totul este normal, și justificabil. Da! Însă numai din punct de vedere omenesc. A fi gay, lesbi e la modă. Avortul te scapă de ceva nedorit, iar eutanasia un rău necesar: ˝suntem prea mulți, pământul se sufocă.˝ Da, se sufocă sub greutatea prostimii și a îndobitocirii omului postmodern.

Nu știu cât de depravată era omenirea în vremea lui Noe, dar tind să cred că i-am depășit, demult de tot.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s