Arhivă pentru Februarie, 2014

Citatul zilei

Posted: 26 Februarie 2014 in Uncategorized

„Calea bucuriei de a-L înălța pe Dumnezeu te va costa propria viață. Isus a spus: „Oricine își va pierde viața din pricina Mea și din pricina Evangheliei, o va mîntui.” Cu alte cuvinte, este mai bine să-ți pierzi viața decît s-o irosești. Dacă trăiești cu bucurie pentru a-i face pe alții bucuroși în Dumnezeu, viața ta va fi grea, riscurile vor fi mari, însă bucuria ta va fi deplină. Unii din voi veti muri slujindu-L pe Cristos. Aceasta nu va fi o tragedie. Tragedie înseamnă să-ți prețuiești viața mai mult decît pe Cristos.”.  John Piper

Anunțuri

Citatul zilei

Posted: 24 Februarie 2014 in Uncategorized

„Creștinii nu măsoară păcatul comparând o persoană cu alta sau în funcție de părerea fiecăruia despre sine. Creștinii măsoară gravitatea păcatului prin prisma suferinței necesare pentru ispășirea lui.”.  Erwin Lutzer

Citatul zilei

Posted: 16 Februarie 2014 in Uncategorized

„Ce tragedie sa-l cunoști pe Shakespeare ca om, dar nu ca scriitor; sa-l cunoști pe Newton, dar nu ca om de știință. Dar o tragedie și mai mare -o tragedie eternă- este să Îl cunoști pe Cristos ca prieten, profet și făcător de minuni, dar nu ca mântuitor.”  Erwin Lutzer

Portret biblic (Barnaba)

Posted: 16 Februarie 2014 in Uncategorized

„Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta!” Evrei 13:7

Inspirat de versetul de mai sus, am decis sa postez o serie de biografii in miniatura a unor personaje biblice, in special din Noul Testament. In cea mai mare parte sunt cuvintele mele, simple, dar prin care caut sa pastrez vie memoria celor care ne-au vestit Cuvantul aducator de mantuire. Voi folosi ceea ce relateaza Biblia despre aceste personaje, si, pe unele locuri, alte scrieri credibile, avand in vedere ca in ziua de azi multe canale de televiziune, unele cu audienta globala, se intrec in a prezenta publicului EVANGHELIILE GNOSTICE si alte scrieri neinspirate, in detrimentul Bibliei, care este Cuvantul inspirat.
Pentru astazi, BARNABA.
36Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, adică, în tălmăcire, fiul mângâierii, un Levit, de neam din Cipru, 37a vândut un ogor, pe care-l avea, a adus banii, şi i-a pus la picioarele apostolilor. (Fp.Ap. 4:36-37)
Numele lui de nastere era Iosif. Se pare ca era un nume foarte obisnuit in acea vreme in Israel si in Diaspora Evreiasca. Conform unor surse, unul din sapte barbati purta numele Iosif. Totusi, apostolii au decis sa-l numeasca BARNABA – fiul mangaierii. Poate ca acesta era cel mai potrivit nume care putea reflecta caracterul lui.
S-ar putea ca el sa fi dat startul actiunii de a-si vinde averile si a le imparti cu cei nevoiasi din grupul tot mai mare acuma, al celor convertiti la credinta in Isus, din Ierusalim si imprejurimi. Nu stim daca a avut familie sau nu, dar Luca ne lasa sa intelegem ca Barnaba avea UN OGOR, pe care l-a vandut si banii i-a pus la dispozitia apostolilor. A vandut tot ce a avut si a daruit comunitatii. Gestul lui i-a influentat pe multi, insa nu toti dand dovada de sinceritatea lui. Exemplu ne sta in fata Anania si sotia lui, Safira (Fp.Ap. 5:1-11)
Daca Iosif acesta putea fi numit FIUL MANAGAIERII si OMUL DARNICIEI, el mai poate fi numit pe drept cuvant si OMUL GATA SA RISTE ORICE, chiar si viata.
Dupa intoarcerea lui la Domnul, Saul (Pavel) era privit cu neincredere si respingere, chiar si de cercul apostolilor din Ierusalim. Aveau motive, d.p.d.v. omenesc, insa a fost unul care a vazut lucrurile altfel, si acesta a fost Barnaba. El a riscat. Putea sa creada ca Saul este viclean, ca joaca un rol dublu, dar a crezut in sinceritatea lui si, mai mult de-atat, a intervenit pentru el in fata Apostolilor. (Fp. Ap. 9:26-27)
Tot din Faptele Apostolilor, cap. 11:19-26, aflam ca atunci cand unii crestini nu prea se inghesuiau sa plece de buna voie de acasa, in misiune, Barnaba a fost gata sa bata un drum de 500 km, pana in Antiohia Siriei, pentru a se convinge de autenticitatea convertirii la Cristos a celor de etnie greaca, adica Neamuri, din acea regiune. Ba, mai mult, a hotarat sa paraseasca „cuibul” din Ierusalim si sa se stabileasca aici. A plecat la Tars sa-l aduca pe Pavel la Antiohia, de unde, practic, au inceput si plecat cele mai mari expeditii misionare crestine din istoria Bisericii Primare, si nu numai, prin Barnaba si Pavel.
In Prima Calatorie Misionara (Fp. 13:5), insotitorul mai tanar al lui Pavel si Barnaba, Ioan Marcu renunta si se intoarce acasa, in Ierusalim, insa Barnaba nu ramane dezamagit si deceptionat, ci a crezut ca Dumnezeu poate sa se foloseasca mai tarziu de varul sau, Marcu, atunci cand maturitatea isi va spune cuvantul. Si asa a fost. Dupa o perioada de timp, Barnaba a riscat din nou si i-a mai dat o sansa lui Marcu, chiar daca aceasta incercare curajoasa de a-si reabilita verisorul, altadata fricos si neincrezator, l-a costat pe FIUL MANGAIERII despartirea de Pavel, si bucuria unor viitoare succese binecuvantate in lucrarea misionara. Dar de data aceasta incercarea a functionat, si Marcu a ajuns un partener credincios de misiune lui Barnaba. Mai tarziu a scris Evanghelia care-i poarta numele, iar dupa multi ani, insusi Pavel, convins de maturitatea lui spirituala apeleaza la serviciile sale (2Timotei 4:11; Coloseni 4:10).
Nu stiu cum si-a sfarsit Barnaba viata, dar felul lui de vietuire a fost unul care sa ramana exemplu pentru credinciosii de atunci cat si pentru generatiile viitoare. El a fost omul potrivit, la locul si timpul potrivit, chiar daca aceasta l-a costat totul: timp, avere si uneori relatii sau despartirea de cei apropiati. El a riscat totul, uitandu-se prin ochii credintei la finalul lucrurilor, si nu neaparat la inceputul si desfasurarea lor imediata. A fost dispus sa riste, sa de-a o sansa atunci cand nimeni nu era gata sa o faca, si sa fie mereu pregatit sa inceapa o noua lucrare.
Cum ar fi aratat oare istoria, Biserica si misiunea crestina fara Barnaba? Nu putem stii acuma, cert este ca modelul lui a influentat de-a lungul timpului mii de oameni credinciosi sa mangaie, sa riste, sa incurajeze si sa o ia de la capat, ori de cate ori a fost nevoie.
Merita sa ne uitam „la sfarsitul felului lor de vietuire si sa le urmam credinta!”
Binecuvantat sa fie Domnul pentru astfel de exemple!

Citatul zilei

Posted: 15 Februarie 2014 in Uncategorized

„De mulți ani sunt șocată să văd cum își tratează cercetătorii Noului Testament sursele. Au pus sub semnul întrebării totul în așa măsură, încât nici figura istorică a lui Isus, și nici figura istorică a lui Pavel nu se mai pot distinge. Dacă cercetătorii literaturii clasice le-ar adopta metodele, ar putea să-și dea demisia imediat. Nu ar mai avea cu ce să lucreze. Dacă specialiștii în literatură clasică și-ar analiza sursele la fel de critic cum o fac majoritatea teologilor Noului Testament, ar trebui să renunțe să-i mai studieze pe Herodot și Tacit.”
             Helga Botermann (profesor la Universitatea din Goetingen)

Citatul zilei

Posted: 11 Februarie 2014 in Uncategorized

˝Dacă creștinismul este corect, iar eu persist în necredința mea, mă aștept să sufăr chinurile iadului.˝ Sam Harris (autor ateu)