Arhivă pentru Iunie, 2014

Citatul zilei

Posted: 29 Iunie 2014 in Uncategorized

Pe malurile Iordanului, am privit apa proaspătă și dulce care se varsă continuu în Marea Moartă și care rămîne moartă pentru că ea oprește această apă vie, fără să-i dea drumul mai departe. Același lucru se întâmplă și cu bisericile moarte, cu creștinii morți, pentru că aceștia păstrează pentru ei apa vie pe care o dă Isus. Nu fiți asemenea Mării Moarte! Faceți parte și altora din binecuvîntările pe care le-ați primit. Întrebuințați darurile voastre, învățătura voastră slujirii lui Cristos! Atunci veți primi binecuvîntări totdeauna mai mari. Eu am făcut experiența că dacă am lucrat ceva pentru Cristos, am primit în schimb de o mie de ori mai mult. Fiți gata să lucrați pentru Mîntuitorul vostru și să ajutați pe aproapele vostru!˝ Sundar Singh

Anunțuri

Citatul zilei

Posted: 26 Iunie 2014 in Uncategorized

„Prin păcatul său, omul se poate distruge, ceea ce înseamnă că distruge ceea ce se aseamănă cel mai mult cu Dumnezeu pe pămînt. Aceasta e cea mai mare tragedie a omului și cea mai cumplită durere a lui Dumnezeu.” A. W. Tozer

Biografiei împăratului Asa îi sunt dedicate trei capitole din Sfânta Scriptură: 2Cronici 14-16.
Asa, strănepotul lui Solomon, a juns pe tronul Regatului de Sud (Iuda) într-o perioadă bântuită de haos spiritual, haos care a inceput în ultimii ani ai domniei lui Solomon (pe acea vreme exista doar o singură împărăție). Bunicul și tatăl său au permis ca poporul ca poporul să ajungă într-o apostazie spirituală aproape ca cea în care se afla Regatul de Nord, condus de Ieroboam. Asa s-a dovedit a fi încă de la începutul domniei lui un reformator. În primii ani a început să distrugă altarele, statuile și orice simbol idolesc închinat lui Baal și Astarteei, idoli ai căror cult prosperase încă de pe vremea strămoșului său Solomon. Biografia lui Asa începe așa:˝Asa a făcut ce este bine înaintea Domnului (14:1)
În zelul lui pentru Dumnezeu, a scos afară din țară pe sodomiți (homosexuali & Co), și a dat ordin ca poporul să caute pe Dumnezeu și să împlinească poruncile și Legea Lui, dată prin Moise.
La câțiva ani de la întronarea sa, Asa a fost atacat de Zerah, conducătorul unei alianțe de etiopieni și libieni formată dintr-o armată de un milion de soldați și trei sute de care de război. Pentru Asa, provocarea aceasta era un test, test pe care avea pînă la urmă să-l treacă. El și-a recunoscut inferioritatea și s-a smerit înaintea lui Dumnezeu, cerându-I ajutorul în luptă (cap. 14:14). Domnul a răspuns rugăciunii împăratului, și etipienii au fost nimiciți. Lucrul acesta a dat naștere unei alte reforme religioase în Iuda, mai radicală decât cea de la început. A adunat la Ierusalim pe toți locuitorii lui Iuda, Beniamin și o parte din israeliții care au părăsit Regatul de Nord, și au încheiat un nou legământ cu Iehova. Cel care nu ținea legământul era omorât, indiferent cine ar fi fost el. În râvna lui pentru Dumnezeu a detronat-o chiar și pe mama sa, Maaca, care era co-regentă cu el, pentru că a permis să fie construit un idol închinat Astarteei.
În urma acestor lucruri Dumnezeu l-a binecuvântat cu pace, liniște și prosperitate. Dar toate acestea nu au făcut altceva decât să-l plictisească și să se îngâmfe în cursul anilor.
La un moment dat, însă, s-a întâmplat ceva. Dușmanul lui din nord, regele Baeșa al Israelului a început să-i asedieze câteva cetăți din zona de frontieră, blocând astfel intrarea și ieșirea oamenilor în cetăți. Asa a înțeles rapid mesajul pe care vroia Baeșa să i-l transmită, și a trecut la contraofensivă. Însă trecuseră multă vreme de la marea biruință împotriva africanilor, și Asa uitase de Dumnezeu. (Când nu folosești mult timp o unealtă, îți pierzi îndemânarea în a o mai mânui). Vlăguit din punct de vedere spiritual și înfricoșat de o armată doar pe jumătate cât cea a lui Zerah, Asa a căutat ajutor la oameni și nu la Domnul. La mituit, cu aur și argint închinat lui Dumnezeu, pe regele Siriei, Ben Hadad, pentru ca acesta să rupă alianța sa cu Baeșa și să-l forțeze să se retragă înapoi. Și așa a fost. Asa a răsuflat ușurat, și mulțumit că pe lângă toate astea s-a ales și cu o grămadă de materiale de construcție abandonate de Baeșa.
Însă, Domnul l-a ghiontit pe Asa pentru a-l face să revină cu picioarele pe pământ, la realitatea de acum câteva decenii. I-a trimis un proroc să-l mustre și să-i aducă aminte de trecut, de biruințele Domnului. Însă…totul a fost în zadar, pe Asa nu-l mai mișca nimic: l-a încarcerat pe proroc și a început să-și terorizeze și o parte din propriul său popor; probabil pe cei care-i criticau acțiunile.
Spre finalul vieții, Asa s-a îmbolnăvit grav de picioare. Mâna lui Dumnezeu l-a mai cercetat încă o dată. I-a îngăduit mari suferințe și dureri, însă chiar și așa, Asa naviga pe lângă. Cuvântul spune că chiar în timpul bolii lui, chiar dacă durerile erau așa de mari și suferința aproape insuportabilă, Asa n-a căutat pe Domnul ci a apelat la doctori. Pe Asa nu l-a mai mișcat nimic. El a murit neînțelegând faptul că doctorii, psihologii, psihiatri, psiho și fizioterapeuții nu-i puteau rezolva problema pe care o avea el cu Dumnezeu. Și Asa a adormit alături de părinții săi.
Avem multe de învățat din lecția lui Asa. Avem de învățat că atunci când începi cu dreptul, nu poți sfârși cu stângul, și că râvna trebuie neapărat însoțită de înțelepciune de sus. Avem de învățat că biruințele și succesele prin care trecem sunt ale lui Dumnezeu și nu ale noastre. Avem de învățat că binecuvântările, liniștea, fericirea și prosperitatea sunt darurile lui Dumnezeu pentru noi și nu ar trebui să ne facă să ne îngâmfăm, sfârșind în cele din urmă pradă mândriei și necredinței.
Azi s-ar putea SĂ CREZI că ești cineva, mâine s-ar putea să fii un nimeni. Azi să ai totul, mâine nimic. În urmă cu câteva luni ascultam pe cineva care se lăuda cu succesele lui pe plan spiritual, nu doar cele din trecut, ci chiar și cu cele viitoare (membrii bisericii, nunți, botezuri, et c). Astăzi…nu i-au mai rămas prea multe, decât amintirile de a fi fost cineva, cândva, și amărăciunea abandonării, citită pe fața lui chiar și de cei mai indiferenți.
˝Mândria merge înaintea pieirii, și trufia merge înaintea căderii. Mai bine să fii smerit cu cei smeriți, decât să împarți prada cu cei mândri.˝ Proverbe 16: 18-19, spunea cineva care le-a încercat pe toate și la urmă a ajuns la concluzia că sunt în zadar.