Arhivă pentru Iunie, 2016

 

„Helen s-a născut o fetiță sănătoasă. La vârsta de 19 luni a orbit și a surzit. Evident că a rămas și mută, nefiind capabilă să învețe limbajul semnelor și cititul pe buze al celor din jurul ei. La șapte ani tatăl ei i-a adus o profesoară care să o învețe limbajul „bătutului în palmă”. Fetița a început să învețe foarte repede, fiind totodată foarte inteligentă (a devenit o scriitoare de renume mondial – Helen Keller). La un moment dat, profesoara i-a bătut în palmă un cuvânt nou.
-Ce înseamnă asta? a întrebat Helen.
– Dumnezeu, a răspuns profesoara.
-Ah! a răspuns fetița, întotdeauna am fost sigură de existența Lui, însă nu am știut cum îl cheamă.”

Când un om ajunge convins de propria sa existența, ar trebui să experimenteze convingerea existenței Creatorului său.
Ap. Pavel scria romanilor: „Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovății…” (Romani 1:19-20)

O religie exclusivistă

Posted: 19 Iunie 2016 in Uncategorized

Mulți oameni gândesc și afirmă următorul lucru, când vine vorba de religie:
”Lasă-mă dom’le cu religia, toate sunt la fel; toate duc la același Dumnezeu.”
Oare așa să fie? Toate urmează același drum și duc spre aceeași țintă?
Numai cine nu cunoaște cât de cât și nu înțelege religiile lumii poate afirma acest lucru. De ce ar fii budismul o religie asemenea creștinismului și ar duce în final la Dumnezeul Bibliei, daca în budism nici măcar nu se afirmă existența vreunui Dumnezeu?
De ce ar duce hinduismul la Dumnezeu, când cei mari respectați filozofi ai hinduismului spun că teismul este doar o cale copilărească ce aduce în final în vârf, unde descoperi că Dumnezeu nu este distinct de tine? Nici musulmanii nu sunt departe de ceilalți. Alah este doar unul dintre cele vreo trei sute de zeități antice ale lumii arabe. Mahomed l-a adoptat pe acesta pentru că era un zeu comun celor mai mulți. Romanii, grecii, perșii, egiptenii și alții aveau sute de zei, chiar mii, dar erau la fel de imorali ca și cei care-i slujeau. Ei susțineau că zeii chefuiesc în cer, întrețin relații sexuale între ei, sau chiar se luptă unii cu alții. Aș putea să aduc multe astfel de exemple despre ”egalitatea” tuturor religiilor, dar este suficient pentru a ne da seama că ,de fapt, Creștinismul este o religie exclusivistă, pentru că-L are în centru ei pe adevăratul Dumnezeu. Da, EXCLUSIVISTĂ! Știu că acuma, la început de mileniu trei, într-o lume postcreștină este aproape ilegal să afirmi asemenea lucruri, însă nu putem trece peste ce este scris: ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. (Ioan 14:6)

Măi să fie, oare ce-l face pe Sunny să creadă că adunătura asta de țopăitori s-ar numi creștini radicali? Eu văd doar o partidă de aerobic cu etichetă, pe nedrept, creștină.

Face Dumnezeu și greșeli?

Posted: 12 Iunie 2016 in Uncategorized

Sfântul Augustin spunea: „De vreme ce Dumnezeu este binele suprem, El nu va permite ca vreun rău să existe în lucrările Lui, decât dacă omnipotența și bunătatea Lui ar fi de așa natură încât să scoată binele chiar și din rău.”     

    La prima vedere suntem tentați să-l contrazicem pe teologul antic, însă dacă stăm să ne gândim la multe situații din viața noastră sau a altora putem vedea că de fapt ceea ce părea întuneric s-a dovedit la urmă a fi lumină. 

Mă uit la cazul familiei Bodnariu și văd în spatele lui mâna și planul lui Dumnezeu. Când ucenicii navigau pe o mare învolburată, furtunoasă, deoadată apare în fața lor ceva ciudat: „E o nălucă!” strigau ei disperați. Însă, tocmai acea „nălucă” s-a dovedit a fi până la urmă salvarea lor; era Domnul Isus. E-adevărat, acuma vedem, auzim, știm și înțelegem puțin din tot ceea ce se întâmplă rău și negativ, dar va veni timpul când vom afla și sigur nu vom fi dezamăgiți. 

Holocaustul a fost un lucru rău în sine (nu exista cuvinte pentru a-l descrie) dar a adus și beneficii care vor marca pe viitor multe generații de oameni, și in special de evrei. Moartea, la fel, este o tragedie, mai ales dacă moare un om tânăr, dar cineva spunea că de fapt și moartea are beneficiile ei: „este singurul mod prin care Dumnezeu ne desparte de lumea asta cu problemele ei si ne duce la sânul Său.” 

  Apostolul Iacov scria credincioșilor, în epistola sa: 

‘’Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți, întregi și să nu duceți lipsă de nimic. (Iacov 1:2-4)’’

E greu să înțelegem uneori lucrurile, dar exista speranță 😉, și Dumnezeu nu greșește niciodată.