Ca pentru Domnul

Posted: 2 Martie 2017 in Uncategorized

„Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. Căci cine umblă cu strâmbătate, îşi va primi plata după strâmbătatea, pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului.” (Coloseni 3:23-25)
Primii creștini, și cei din secolele primare, puteau spune cu toată convingerea celor din jur: „uitați-vă la noi, urmați-ne pe noi!”
Ei știau, erau convinși de faptul că ei Il urmau pe Domnul, că urmau invățăturile apostolilor așa cum le-au fost transmise.
Mai mult de-atât, aveau curajul să spună lucrul acesta fără a deveni ipocriți, pentru că oamenii vedeau in ei ceea ce pretindeau ei a fi: sare și lumină. Dacă cineva suferea intr-un anumit fel, ei erau cei care ajutau primii. In timpul unui război de cucerire, când trupele dușmanului se retrăgeau din cetatea jefuită, in urma lor rămâneau o mulțime de morți, răniți, oameni fără adăpost, văduve, orfani, etc. Pentru creștini aceste situații deveneau o adevărată provocare. In timp ce alții fugeau, incercând să evite bolile, microbii și virușii, creștinii rămâneau in prima linie, tratându-i prima dată pe cei răniți, ingropând morții pentru a evita epidemiile, iar apoi dând o mână de ajutor celor in nevoi cât mai urgente. Toate aceste fapte ii făceau pe cei necredincioși să-și pună serioase intrebări cu privire la modul in care trăiesc creștinii. Intr-o lume in care fiecare se uita in primul rând la avantajele proprii, creștinii renunțau la ele de dragul celorlalți, pentru că atunci când se uitau la semenii lor suferinzi Il vedeau in ei pe Cristos, si tot ceea ce făceau, făceau de dragul Lui, fără a aștepta răsplătiri pământești, efemere.
Mai mult ca oricând inainte, trăim intr-o lume materialistă in care aproape fiecare iși vede de propriul drum in viață, și asta ar fi ok dacă lucrurile s-ar petrece așa doar in ceea ce-i privește pe cei fără de Dumnezeu, insă situația s-a schimbat dramatic in rău și mulți din cei care se numesc creștini mai au doar o formă vagă de evlavie, insă fără nicio putere de influență. De multe ori nu mai avem motivația pentru a spune oamenilor să devină ca noi, pentru că s-ar putea ca noi să fi devenit deja ca ei. Nu-i mai putem chema la Cristosul de care noi ne-am indepărtat.
Avem nevoie de o schimbare radicală, o schimbare care să o vadă in primul rând Dumnezeu, apoi cei din jurul nostru. Iar aceasta incepe in primul rând prin a ne cere iertare lui Dumnezeu pentru stilul nostru de viață egoist pe care l-am avut, și printr-o intoarcere la El, intoarcere la credința primară, a primilor creștini, și atunci vom putea spune cu toată certitudinea că „tot ceea ce facem, facem in numele Domnului.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s