Nimic nou sub soare

Posted: 15 Iunie 2017 in Uncategorized

Nimic nou sub soare
Pe când se plimba Apostolul Pavel pe străzile Atenei, ”Unii din filozofii epicurieni și stoici au intrat in vorbă cu el. Și unii ziceau: ”Ce vrea să spună palavragiul acesta?” Alții, când l-au auzit că vestește pe Isus și invierea, ziceau: „Pare că vestește niște dumnezei străini.”” (Fp.Ap. 17:18)

Căutând ceva despre filozofii epicurieni, am găsit un comentariu, intr-un dicționar biblic, care spune cam așa:

„Filozofii epicurieni făceau parte din școala lui Epicur, al cărei cel mai cunoscut reprezentant este poetul roman Lucrețius. Fondatorul, Epicur, s-a născut in anul 341 i.d. Cr. In insula Samos. Primele studii le-a făcut sub indrumarea lui Eusiphanes, un discipol al lui Democrit, care l-a invățat să privească lumea ca fiind REZULTATUL MIȘCĂRII INTÂMPLĂTOARE ȘI CA O COMBINAȚIE DE PARTICULE ATOMICE (sublinierea mea). El a trăit pentru o vreme in exil și in sărăcie. Treptat a adunat in jurul său un cerc de prieteni și a inceput să-i invețe doctrinele sale caracteristice…
Experiențele fondatorului, cuplate cu incertitudinea generală cu privire la viață in ultimele secole inainte de Cristos, a lăsat o amprentă specială asupra invățăturii epicurienilor. Intregul sistem a avut in vedere un scop practic, obținerea fericirii prin detașare senină. Atomismul lui Democrit a izgonit orice teamă de intervenție divină in viață sau de pedeapsă după moarte; zeii duc o viață de perfectă detașare senină și nu au nimic a face cu existența umană, iar moartea produce dispersarea finală a atomilor noștri constituenți.
Epicurienii au găsit satisfacție in limitarea dorinței și in bucuriile și mângâierile prieteniei. Urmărirea extravagantă a plăcerii, care dă sensul modern al termenului „epicurean”, a fost o pervertire ulterioară a căutării lor după fericire.
Este ușor să vedem de ce epicurienii au găsit ciudată și de neacceptat invățătura lui Pavel despre inviere. Rabinii evrei au folosit cuvântul APIQOROS pentru a indica pe cineva care tăgăduiește viața după moarte, iar mai târziu ca sinonim pentru NECREDINCIOS.” Sursa: Dicționar Biblic, editura Cartea Creștină, Oradea.

Interersant modul in care spiritul epicurean a rezistat de-a lungul secolelor, pentru ca in ultimele secole, mai ales de la Darwin și Marx incoace, să inșele in masă omenirea in ce privește concepția despre lume și viață.
Ca și rezumat, totul este rezultatul pur al intâmplării. Omul este doar o adunătură de atomi. Zeii au treaba lor acolo in cer, nepăsându-le de oamenii de jos. Totul este aici și acum, o viață de plăcere obținută pe orice cale, iar după moarte nu mai există nimic.
Vi se pare comună această formă antică de gândire cu cea promovată acum in lume, pe toate canalele posibile? Nimic mai adevărat decât aceasta: Nimic nou sub soare!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s