Arhivă pentru iulie, 2018

Dacă…

Posted: 31 iulie 2018 in Uncategorized

„Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; și iată că erau foarte bune. (Geneza 1:31 a)

Dacă Dumnezeu ar fi considerat că ajutorul potrivit pentru Adam ar fi fost tot un Adam, atunci așa ar fi făcut. Însă El a știut mai bine ce i se potrivește bărbatului: femeia – Eva.

Dacă Dumnezeu ar fi considerat că un al treilea gen (sex) ar fi de trebuință pe Terra, l-ar fi creat. Așa, însă, spre dezamăgirea celor mai „toleranți oameni de pe planetă” n-a fost să fie.

Dacă Dumnezeu ar fi considerat că un bărbat ar trebui să poarte in pântece copii precum o femeie, așa ar fi făcut.

Dacă El ar fi considerat că unii oameni ar trebui să-și schimbe sexul biologic, ocazional, în funcție de preferințe și gradul de prostie care-l însoțeste, le-ar fi montat un buton prin care posesorul să facă asta fără a fi nevoie de o mie și-una de operații și tratamente hormonale dureroase și costisitoare.

Dacă Dumnezeu nu ar fi fost convins că ceea ce El crease este foarte bun, atunci rămânea loc de negociere. Așa, orice atentat la Creația Domnului este un atac direct la adresa Creatorului însuși, iar cel mai nebăgat in seamă amănunt în tot „meciul” ăsta e că El, Creatorul, nu știe să piardă.

Dacă cineva a crezut asta, atunci s-a înșelat amarnic.

La dispoziția Lui

Posted: 15 iulie 2018 in Uncategorized

Tu stai la dispoziția Domnului. Războiul este câștigat, ispita este învinsă și diavolul înfrânt. Nu pentru că tu ai fi puternic, ci pentru că El luptă pentru tine.

Ghedeon (Judecători 6-8) era doar un agricultor neinstruit în arta războiului, însă Dumnezeu l-a folosit pentru a învinge armatele cotropitoare ale coalititiei madianite. Avea treizeci și două de mii de soldați cu el, adunați in grabă din satele Israelului. „Prea mult”, a zis Domnul. „Trimite fricoșii acasă!” Așa a făcut. 22 de mii au plecat la prima strigare, urmând ca peste câteva ore aceeași soartă să o aibă încă nouă mii șapte sute de soldați aflați pe surplus. In economia lui Dumnezeu, trei sute de oameni erau suficienți pentru a anihila o armata de peste o sută de mii de dușmani. Așa a și fost, însă meritul nu era al lor. Ei nici măcar nu au scos sabia din teacă. Treaba lor era să facă „atmosferă”: foc, fum și gălăgie, in timp ce madianiții, intrați in panică, se junghiau între ei.

In razboaiele Domnului sabia nu-i relevantă. Nici numărul mare și nici tehnica militară. In razboaiele Lui, victoria o aduce supunerea și ascultarea. Restul e problema Cerului, iar asta e ca și rezolvată.

Rămâi la dispoziția Domnului!